Estetica

ce naivitate absurda...blestemat paradox al gandirii ce-i face pe unii ca afirme cu dezinvoltura ca frumusetea fizica nu are importanta, si totusi creierul lor, inima, ochii resping uratul, o notiune abstracta si totusi atat de concreta pt acei care in simplitatea lor reusesc sa o defineasca atat de bine...si totusi ce este uratul? o opinie banala a privirii a carei cruda experienta starneste comparatia cu chipurile cunoscute anterior, provocand repulsie sau admiratie, dispret sau chiar iubire, nicicand indiferenta, caci goliciunea acestui sentiment nu va fi intalnita niciodata de sufletul uman mereu dispus sa observe, sa comenteze chiar uneori nepasator la insemnatatea analizei sale, la gravitatea unei vorbe spuse in vant fara o indelunga meditatie...e mult prea greu, prea fara sens sa mai gandesti uneori cand gandurile iti pulseaza in ritmul sangelui, captive intr-o inchisoare a diplomatiei, se revolta si uita uneori ca poate ceea ce unii numesc lipsa de tact altii ar numi-o sinceritate... dar de la aceasta asa-zisa sinceritate pana la o ofensa distructiva e doar un singur pas... si uneori un singur pas e de ajuns pt a atinge capatul abisului...
Si daca totusi frumusetea fizica nu conteaza de ce atrage, vrajeste,incatuseaza vointa si devine de cele mai multe ori debutul unei relatii indiferent de ce tip, de ce Quasimodo, bietul cocosat cu suflet nobil s-a indragostit de frumoasa Esmeralda? de ce nu a ales pe oricare alta femeie a carei noblete sufleteasca sa compenseze un chip nu tocmai perfect?...dar mai ales de ce nu i-a fost impartasita iubirea?